Sign In Sign-Up

Welcome!

Close

Would you like to make this site your homepage? It's fast and easy...

Yes, Please make this my home page!

No Thanks

  Don't show this to me again.

Close

Agenţia Teritorială a Taberelor şi Turismului Şcolar Bucureşti
 
 

BUCUREŞTI
Istorie - Tradiţie - Modernitate

    Capitala ROMÂNIEI - Municipiul Bucureşti, cel mai important centru politic, administrativ, economic şi cultural al ţării, este situat în plină câmpie (Câmpia Dunării), dar într-o zonă cu o bogată reţea hidrografică, fiind brăzdat de Dâmboviţa şi scăldat la nord de afluentul său Colentina cu o întreagă salbă de lacuri.
    Teritoriul de azi al Capitalei este locuit fără întrerupere din paleolitic (descoperiri arheologice în cartierele Bucureştii-Noi, Pantelimon, Colentina, ş.a.).
    Continuitatea prezenţei autohtonilor în mileniul migraţiilor (cca.III-IV e.n.) este dovedită de cele circa 17 vetre de sat existente în perimetrul oraşului, populaţia locală conservând elementele trediţionale provenite din fondul culturii geto-daco-romane.
    Numit în secolele XIV-XV şi "CETATEA DÂMBOVIŢEI", oraşul datează de la sfârşitul secolului XIV şi începutul secolului XV, când la adăpostul întăririlor ridicate de Mircea cel Batrân, pe locul numit mai târziu "Curtea Veche" (vechea piatră) s-a transformat treptat intr-un târg.
    Pe data de 20 septembrie 1459, când a fost amintit prima oară documentar, BUCUREŞTIUL era deja oraş, (în timpul domniei lui Vlad Ţepeş). Aici s-au stabilit, cu timpul, marii boieri şi slujitori ai curţii domneşti, precum şi numeroşi meşteşugari, ceea ce a determinat o dezvoltare rapidă a oraşului, începând din secolul  al XVI-lea.
    Capitala Ţării Româneşti a fost de două ori mutată la Târgovişte, iar din anul 1626, după refacerea oraşului datorată ocupaţiei temporare a turcilor, BUCUREŞTIUL devine definitiv capitala Ţării Româneşti, iar din anul 1862, prin realizarea Unirii Principatelor, a devenit cel mai mare centru economic, politic şi cultural al României.
    Şcoala românească are rădăcini implantate şi în această zonă, pornind de la învăţământul laic şi până la cel universitar (încă din 1864 funcţionând aici trei instituţii de învăţământ superior: Universitatea, Conservatorul şi Şcoala de belle-arte).
    Putem aprecia, fără a greşi, că în artă, cultură, învăţământ, dar şi în diferite ramuri ale ştiinţei şi tehnicii, BUCUREŞTIUL are o tradiţie recunoscută nu numai pe plan intern, dobândită prin activitatea iluştrilor săi înaintaşi şi continuată, cu succes, de generaţia actuală.
    Prin conservarea a tot ce reprezintă istorie şi valoare, dar şi printr-o serie de construcţii moderne, BUCUREŞTIUL va rămâne principalul punct turistic al ţării, unde elevii şi şcolarii din întreaga ţară împreună cu cadrele lor didactic, pot admira şi vizita edificiile de cultură şi artă, monumentele istorice dar şi bazele sportive turistice şi de agrement tot mai apreciate. Alături de foarte multe locuri minunate din această ţară, BUCUREŞTIUL rămâne un loc demn de vizitat de către toţi cei ce vorbesc şi gândesc româneşte şi nu numai de ei.
 
 

• Curtea Veche (azi muzeu);
• Bisericile Kreţulescu (construcţie din anul 1722) şi Stavropoleos (construcţie din anul 1724);
• Hanul Manuc (construcţie din anul 1808) având înfăţişarea arhitecturii originale;
• Ateneul Român (construcţie din anul 1885) - sediul Filarmonicii G.Enescu;

• Casa Melik (azi muzeul "Theodor Pallady" - construită pe la 1760 - cea mai veche clădire civilă din oraş, păstrată în forma ei iniţială;
• Teatrul "I.L.Caragiale" (cea mai mare instituţie de profil din ţară);
• Pavilionul de expoziţie al Târgului Internaţional Bucureşti;
• Clădirea Parlamentului României (creaţie monumentală contemporană, controversată, care domină centrul Capitalei);
• Palatul "Cotroceni";
• Muzeul de Istorie al României (creaţie monumentală în stil neoclasic din perioada 1894-1899, având la faţadă 10 coloane dorice);
• Muzeul de Artă (se remarcă prin valoarea exponatelor sale, prin imaginea sugestivă ce o dă asupra evoluţiei artei româneşti);
• Muzeul de Istorie a Municipiului Bucureşti (creaţie de factură neogotică din 1833, fost "Palatul Şuţu";
• Arcul de Triumf (monument ridicat în 1936 în cinstea victoriei armatelor române în primul război mondial);
• Grădina Botanică (înfiinţată de prof. Dimitrie Brânză în 1894, pe cele 18 ha de teren întâlnindu-se specii de arbori şi arbuşti, peste 15 000 de plante, dintre care unele exotice);
• Parcul şi Lacul Herăstrău (una din zonele cele mai apreciate pentru recreere, agrement şi divertisment);
• Pădurea Băneasa cu Grădina Zoologică;
• Galerii de artă şi expoziţii, cu caracter permanent (Dalles, Orizont, Amfora, Simeza, Galateea ş.a.);
• Sala Polivalentă (locul de desfăşurare a celor mai importante manifestări cultural-artistice şi sportive, interne şi internaţionale);